E chiar salbatic! Am ajuns pe un lac superb, cu o vegetatie salbatica, unde mana omului este prezenta doar in a crea cateva drumuri de acces spre lac. Ca pescar de crap, pasionat si iubitor de natura salbatica, incerc sa ma integrez in peisaj, sa petrec cateva zile in armonie cu natura si cu putin noroc sa reusesc sa imortalizez cativa crapi.
Am fost prima data pe acest lac, astfel provocarea si suspansul erau pe masura. Am ales sa caut mustaciosii fara ajutorul tehnologiei, fara sonar, fara motoare electrice etc. Simplu, cu o barca, cu vasle si un podding stick am pornit pentru sondare in vederea stabilirii locului de pescuit. De ce am ales aceasta metoda? Stiind ca este un lac mai salbatic, nepescuit intens de pescari, crapii sunt mai sensibili la orice zgomot, sunt precauti si isi cauta sursa de hrana mai la mal.
Dupa ce va fi intens pescuit
carpi se vor muta catre interiorul lacului unde vor avea mai multa liniste si hrana din partea pescarilor. Dar pana atunci mai este… asa ca i-am cautat mai catre mal si aici erau. Senzatia este de nedescris, nu m-am bucurat poate la nici un crap de +20 kg cat la unul de +10 kg prins pe aceasta apa, un colorit superb, cu niste solzi imensi, iar inotatoarele pe masura lacurilor salbatice.
Pentru mine pescuitul la crap nu inseamna doar tehnica
cum sa scoatem cat mai repede mustaciosul din mediul lui, ci sa-l inteleg si sa-l imortalizez prin fotografii in mediul in care traieste. Pentru ca, in final ramanem doar cu catva fotografii de aducere aminte a momentelor petrecute pe acest lac superb.
